PARTENERIATUL NAȚIONAL
PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIULUI ROMÂNIEI

CONTEXT

Planificarea dezvoltării României implică, la nivelul teritoriului, integrarea și relaționarea intersectorială a diverselor aspecte care privesc disfuncțiile, pericolele, potențialul și oportunitățile de valorificare a acestuia, în beneficiul națiunii, al țării.

Abordarea complexă pe care domeniul dezvoltării teritoriale o presupune are șanse sporite de reușită prin conlucrarea tuturor categoriilor relevante de actori în procesul de planificare și dezvoltare a țării: administrația publică centrală, administrația publică locală, mediul de afaceri și mediul tehnic și științific.

Pentru a stabili o astfel de colaborare responsabilă, instituționalizată, pe baza intereselor României și în virtutea valorilor naționale, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene a inițiat, în anul 2016, Parteneriatul național pentru dezvoltarea teritoriului României.

Parteneriatul este cadrul de colaborare structurată, deschisă și transparentă cu partenerii ministerului – reuniți în 4 platforme de cooperare intersectorială

LEGISLAŢIE

Cadrul legislativ pe care se sprijină Parteneriatul Național pentru Dezvoltarea Teritoriului României este dat de:

STRUCTURA PARTENERIATULUI

Parteneriatul Național pentru Dezvoltarea Teritoriului României are rolul de a crea cadrul necesar abordării integrate și inter-sectoriale a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului României de către MDRAPFE cu factorii de competențe și responsabilități în implementarea acestora.

Abordarea integrată și inter-sectorială a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului României se realizează prin intermediul Platformelor de Cooperare.

Platformele de Cooperare reunesc parteneri instituționali și permit participarea și implicarea activă a acestora la activități și acțiuni comune care au ca scop dezvoltarea teritorială a României pe termen mediu și lung.

Platformele de Cooperare constituie un cadru de cooperare tematică între următoarele categorii de parteneri:

  1. Platforma mediului profesional și științific din domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, formată în principal din asociațiile profesionale ale arhitecților și urbaniștilor implicați în proiectare/cercetare, asociațiile inginerilor proiectanți în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului, universitățile/facultățile de arhitectură, urbanism, geografie, ingineria mediului, construcții;
  2. Platforma administrației publice locale formată, în principal, din structurile asociative ale administrației publice locale (structurile asociative ale primarilor, președinților de consilii județene, consiliilor regionale, zonelor metropolitane și sistemelor urbane,Grupurilor de Acțiune Locală).
  3. Platforma administrației publice centrale formată, în principal, din ministerele și instituțiile publice centrale relevante pentru dezvoltarea teritoriului;
  4. Platforma mediului de afaceri formată, în principal, din asociațiile patronatelor/firmelor de construcții, producători, importatori de materiale și elemente de construcții, ale IMM-urilor din domeniu, ale clusterelor de activități, camere de comerț și industrie;

Cele 4 Platforme de Cooperare se traduc, la nivelul lunii decembrie 2016, în 58 de instituții partenere, din care 15 instituții din mediul academic și profesional, 15 instituții din administrația publică locală, 20 de instituții din administrația publică centrală și 8 instituții din mediul de business.

OBIECTIVE ŞI FUNCŢIONARE

PNDT funcționează prin Platformele de Cooperare care au ca obiectiv asigurarea interacțiunii transparente și efective între categoriile relevante de actori care contribuie direct la implementarea documentelor strategice și operaționale instituționalizate cu impact în dezvoltarea teritoriului. Platformele constituie structura funcționării Parteneriatului Național pentru Dezvoltarea Teritoriului pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene are rolul de autoritate coordonatoare.

Potrivit obiectivelor strategice care reies din documentele de planificare a dezvoltării teritoriale aprobate sau în dezbatere, membrii platformelor formează și lucrează în structuri de Grupuri de Lucru.

SCHEMA FUNCȚIONĂRII PNDT PRIN PLATFORMELE DE COOPERARE

Modul de organizare și funcționare a PNDT este detaliat aici.

PLANUL DE ACȚIUNE AL PNDT, 2017

Planul de Acțiune al PNDT este instrumentul de lucru al celor patru Platforme de Cooperare.

Planul de Acțiune se bazează pe o sută de 11 principii și conține forma integrată a planurilor de acțiune generate de către cele patru Platforme de Cooperare.

Prima formă a Planului de Acțiune a fost dezvoltată pentru prima reniune a platformelor de cooperare, în 19 decembrie 2016. Aceasta formă va fi actualizată și completată în perioada ianuarie-februarie 2017.

Implicarea Platformelor de Cooperare în cadrul PNDT și al Planlui de Acțiune aferent, este în concordanță cu specificul responsabilităților instituționale alemembrilor celor patru platforme:


 

AVANTAJELE PARTENERIATULUI

Parteneriatul Național pentru Dezvoltarea Teritoriului României vizează:

  • Crearea mediului deschis și flexibil pentru reunirea și colaborarea partenerilor în procesul de formulare a politicilor publice, consultare, catalizare a procesului de luare a deciziilor și în derularea acțiunilor comune pentru dezvoltarea teritorială a României: comunicarea se va face rapid și eficient, direct între actorii relevanți;
  • Asigurarea participării și implicarea activă a partenerilor la activități și acțiuni comune care au ca scop dezvoltarea teritorială a României pe termen mediu și lung: cooperarea privind elaborarea actelor normative, armonizarea strategiilor, politicilor publice, pachetelor de proiecte integrate etc
  • Scurtarea parcursului în formularea scenariilor de implementare, a informării tehnice către decidenți și a procesului de luare a deciziilor privind abordarea implementării prin programe și proiecte prioritare: colaborarea în activitățile relevante va avea loc de la debutul inițiativelor și în asentimentul factorilor implicați, minimizând timpii de finalizare și asumare;
  • Asigurarea utilizării unui set de instrumente transparente de fundamentare științifică și prioritizare a intervențiilor: documentele strategice sectoriale ale partenerilor, bazele de date teritoriale, analizele și rapoartele teritoriale prin Observatorul Teritorial, atribuțiile și responsabilitățile specifice și capacitatea instituțională și profesională a acestora etc.: instrumentarul managerial va asigura nu doar fundamentarea tehnică a politicilor publice, a pachetelor de proiecte, măsurilor în implementare, ci un tablou de bord al problemelor și potențialului României pentru a fi utilizat de factorii de decizie.
  • Asigurarea continuității în implementare: platformele de cooperare vor asigura continuitatea, de-a lungul mandatelor, afuncționării Parteneriatului și implementarea politicilor și măsurilor. 

Obiectivele specifice ale PNDT:

  • Asigurarea mecanismelor de cooperare pentru pregătirea implementării prevederilor documentelor de planificare a dezvoltării rețelei de localități și teritoriului prin clarificarea rolului partenerilor în etapa de pregătire a procesului de implementare, stabilirea și detalierea acțiunilor necesare. Un exemplu îl constituie necesitatea de a sprijini sistemul de zone funcționale (zone metropolitane, GAL-uri etc), pe baza versiunii actualizate a PATN Rețeaua de Localități, prin configurarea politicilor și instrumentarului managerial de susținere a acestora, în vederea dezvoltării coezive, competitive, sustenabile a teritoriului; procesul de regionalizare, de asemenea, nu se poate lipsi de o asemenea abordare.
  • Consolidarea capacității administrative și sprijinirea rețelelor de cunoaștere la toate nivelurile, construirea de noi capacităţi profesionale la nivelul de guvernanță teritorială și locală precum și la nivelul asociațiilor profesionale specifice: structurile Institutului Național de Administrație, proiectele aflate în pregătire privind dezvoltarea capacității instituționale și tehnice vizează inițierea implementării acestui obiectiv. 
  • Sprijinirea colectării informațiilor și a datelor relevante pentru planificarea teritorială și dezvoltarea urbană în vederea dezvoltării și întreținerii Observatorului Teritorial: a fost încheiat protocolul de colaborare cu INS și inițiate demersuri în același sens cu aproape jumătate din ministere, pentru alimentarea Observatorului Teritorial, în beneficiul tuturor partenerilor și, cel mai mult, a autorităților locale, a comunităților.
  • Consolidarea capacității profesionale și a rolului profesioniștilor în planificare spațială la toate nivelurile teritoriale, asigurarea instrumentelor de cooperare interdisciplinară şi diversificarea formelor de cooperare între specialiștii relevanți și structurile administraţiei publice:  este în pregătire fundamentarea unui pachet de măsuri privind regenerarea și adecvarea serviciilor de planificare a dezvoltării în profil teritorial, la nivel național, regional și local.
  • Proiectarea și implementarea de noi instrumente de planificare spațială, actualizarea și integrarea celor existente: Observatorul Teritorial permite elaborarea unei diversități de analize teritoriale și elaborarea de rapoarte privind starea și dinamica teritoriului sub diverse aspecte; vor fi configurate sisteme de fundamentare tehnică a deciziei și utilizarea observatorului ca un tablou de bord.
  • Proiectarea cadrului de reglementare eficient în inițierea și proiectarea investiţiilor teritoriale: cadrul legal existent și cel aflat în dezvoltare privind prioritizarea investițiilor cu impact teritorial permit partenerilor conlucrarea rapidă și adaptarea în timp real la dinamicile diverselor schimbări în profil teritorial.
  • Facilitarea cadrului de comunicare și de lucru transparent și egal pentru toți actorii relevanți în planificarea spațială: structura Platformelor de cooperare și metodologia de funcționare a acestora permit comunicarea rapidă și eficientă între toți partenerii, potrivit subiectelor de interes comun și, ca urmare, eficiența atingerii rezultatelor urmărite, conform schemei de mai jos.
Actualizat Marti, 3 Ianuarie 2017